Abamun

Sfântul Mucenic Abamun din Tarnut este un mucenic al Bisericii Copte din veacul al IV-⁠lea, cunoscut doar din pomenirea numelui său în Sinaxarul lui Mihail de Atrib (în jurul anului 1240).

Era din orașul Tarnut. A venit în Egiptul de Sus și a fost martor al prigoanei creștinilor din acea vreme. S-⁠a înfățișat singur ca creștin guvernatorului Arian al Ansenei. Guvernatorul l-⁠a chinuit în multe chipuri: bătăi, piroane în trup, piepteni de fier, spânzurare. Apoi l-⁠a trimis la Alexandria, unde pilda lui i-⁠a îndemnat pe alți creștini să primească mucenicia. Între ei era o fată, Teofila, care a mustrat pe guvernator și pe slujitorii lui pentru închinarea la idoli; a fost aruncată în foc, dar focul nu a vătămat-⁠o, așa că a fost decapitată. Abamun însuși a avut mădularele tăiate și a fost decapitat.

Pomenirea lui se ține la 3 august (27 Epip, în calendarul coptic). Biserica Sfântului Abamun nu se poate lega cu siguranță de el, fiindcă a existat și un alt mucenic cu același nume. Este sfânt al Bisericii nedespărțite, cinstit în Biserica Coptă.