Agripina din Rjev

Sfânta Binecredincioasă Cneaghină Agripina din Rjev a fost soția sfântului binecredincios cneaz Vladimir al Rjevului. Se pomenește la 18 iulie, împreună cu soțul ei, în soborul sfinților din Tver. Cei doi sunt cinstiți de demult în orașul Rjev și au fost îngropați în catedrala orașului; deasupra mormintelor lor, așezate alături, s-⁠a păstrat până în 1745 un sicriu de piatră. Rjevul se numea în vechime Rjeva a lui Vladimir, după cel dintâi cneaz al lui, sfântul Vladimir. După tradiție, fântâna de lângă catedrală a fost săpată de cneazul binecredincios.

Vladimir a fost fiul lui Mstislav cel Viteaz și fratele lui Mstislav Mstislavici cel Îndrăzneț, după alte izvoare fiul lui Vsevolod Cuibul Mare. Agripina a fost soția lui. Despre ea nu se păstrează amănunte; viața lui Vladimir este mai bine cunoscută din cronici.

Când Mstislav cel Viteaz a murit, în 1180, și-⁠a încredințat fiul tânăr voievodului său Boris Zaharici. În 1208 Vladimir domnea la Pskov, conducea pe pskoveni și pe novgorodeni în lupte cu lituanienii și, la porunca fratelui său, apăra Velikie Luki. În 1213 a fost alungat din Pskov și a stăpânit o mică țară în Letonia, unde în cinstea lui a fost numit orașul Valmiera; sub înrâurirea lui s-⁠a încheiat pace între episcopul Livoniei și cneazul Polotskului. Din 1214 a domnit din nou la Pskov. În 1216 a luptat de partea fratelui său, între altele în bătălia de la Lipița, iar în 1217, după plecarea lui Mstislav Mstislavici din Novgorod spre miazăzi, la Galici, s-⁠a făcut se pare o împărțire a moșiei din Toropeț a Mstislavicilor, din care Vladimir a primit partea de răsărit, cu Rjevul. În 1226 a apărat încă o dată ținuturile Toropeț și Smolensk, deci și Rjevul, de lituanieni, în lupta de la Usviat. Aceasta e ultima lui pomenire în cronici. Frații Mstislavici au arătat, pe lângă măiestria militară și curaj, și milostivire față de cei învinși.

În veacul al XVI-⁠lea, Rjevul a început să fie numit Rjeva a lui Volodimer, spre deosebire de Rjeva Pustaia, de la nord-⁠vest. Se poate ca de pe atunci să fi început cinstirea locală a sfinților cneaz Vladimir și cneaghină Agripina din Rjev. Vechimea cinstirii o dovedesc și numele orașului după cneaz și vechea tradiție că, și după moartea lui, cneazul Vladimir se arăta pe un cal alb și continua să apere cetatea de oștile străine. După tradiție, pe icoane sfinții sunt înfățișați împreună, în picioare, rugându-⁠se Mântuitorului în nor. Vladimir are capul descoperit, cu părul creț căzut pe umeri, barba nu lungă, haină de dedesubt și o ferezie roșie căptușită cu blană; Agripina poartă o manta tot roșie, capul acoperit cu un val alb înfășurat în jurul gâtului; veșmintele de dedesubt sunt verzi, împodobite cu aur, iar jos sunt înfățișate flori și copaci.