Andrei

Andrei de la Mănăstirea Caracalu, cu numele de mir Atanasie Klavatzas, s-⁠a născut în 1884 la Plagiari, lângă Gallipoli. A venit în 1906 și a fost tuns monah în 1914; din 1944 a fost proistos. Mai bine de cinci decenii a petrecut în mănăstirea Sfinților Apostoli Caracalu, de când a intrat pe poarta mănăstirii sale de pocăință. Viața lui a curs cu mare asceză, ascultare și răbdare. După bolile pe care le-⁠a găzduit cu răbdare în trup, a dobândit lacrimi neîncetate. Arhimandritul Hrisostom Mustakas povestește că îl vedeai mereu vesel, cu o basma mare udă de picăturile scumpe ale ochilor, care îi încântau inima smerită. Ca a marelui avva din pustia veche, basmaua bunului Andrei nu se usca niciodată.

Monahologul mănăstirii Caracalu notează, zgârcit ca de obicei: «Calitatea: monah. Nume în lume: Atanasie Klavatzas. Locul nașterii: Plagiari Gallipoli. Anul nașterii: 1884. Anul venirii: 1906. Anul tunderii: 1914. Observații: proistos 1944. A murit: 15.8.1958.» Maica Domnului, mama noastră a tuturor, l-⁠a învrednicit pe monahul iubitor de Născătoarea de Dumnezeu, Andrei, să adoarmă în ziua marelui ei praznic, Adormirea Maicii Domnului, pe care o sărbătorește cu bucurie tot Athosul sfânt, Grădina ei. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.