Andrei Verevkin

Andrei Verevkin a fost schiarhimandrit rus, egumenul mănăstirii Sfântul Pantelimon din Athos după Macarie, timp de paisprezece ani și patru luni. S-⁠a născut în 1834 în ținutul Starobelsk, gubernia Harkov, și a adormit la 30 octombrie 1903. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Pe numele din lume Alexei Ivanovici, era fiul unui fierar, țăran de stat, care a slujit cinstit douăzeci și cinci de ani. A învățat de la tatăl său și apoi la școala de stat; în 1861 a fost eliberat din serviciu din pricina bolii și a cerut binecuvântarea părinților să meargă pe Athos. A ajuns acolo la 3 septembrie 1863. Cu mijlocirea lui Ieronim și Macarie, egumenul Gherasim l-⁠a primit. După opt luni a fost trimis la Krumița, metocul cu vii și măslini, unde a lucrat cam zece ani. A fost hirotonit de un episcop rus aflat în trecere la Athos, la sfințirea bisericii Sfântului Alexandru Nevski. În 1873 a fost trimis la Moscova, unde ieromonahul Arsenie Minin începuse să ridice o capelă; au fost duse acolo și moaștele Sfântului Pantelimon, care au rămas în Moscova până în 1918.

Egumenul Macarie a hotărât ca urmașul să fie ales în timpul vieții lui, și prin sorți, din șase nume, a ieșit numele „Andrei". Părintele Andrei a căzut cu lacrimi la pământ și l-⁠a rugat să fie eliberat de această ascultare, dar Macarie s-⁠a bucurat să vadă voia lui Dumnezeu împlinită. A rămas aproape totdeauna în chilia lui, fără să iasă în afara porților mănăstirii. A fost foarte darnic și mult iubit. A continuat editarea de cărți începută de Macarie. În timpul lui, statutul mănăstirii ca locuință comună a tuturor monahilor ruși de pe Athos a ajuns la cea mai înaltă măsură, iar patriarhul Ioachim al III-⁠lea, stabilit pe Athos între 1889 și 1901, l-⁠a prețuit și i-⁠a dăruit o panaghie. A primit decorații de la țarul Nicolae și de la regele Alexandru al Serbiei. Spre sfârșit, mănăstirea a fost vizitată de Maica Domnului: într-⁠o duminică, la împărțirea milosteniei, o fotografie a arătat chipul Maicii Domnului primind din mâna unui frate pâinea ei. Ultima Liturghie a slujit-⁠o la 15 august, în biserica Adormirii, ca și Macarie. A adormit după o boală lungă, la 30 octombrie 1903.