Așer

Așer este, după Cartea Facerii, al optulea fiu al patriarhului Iacov și al doilea născut al Zilpei, slujnica Liei. Din el se trage seminția lui Așer, una dintre cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Biserica îl pomenește printre sfinții patriarhi și strămoși ai Domnului, în duminicile dinaintea Nașterii Domnului.

Nașterea și numele

Zilpa fusese dată de Leea lui Iacov, ca să-⁠i nască fii. Întâiul ei fiu a fost Gad, iar al doilea Așer. La nașterea lui Leea a zis: „Fericită sunt eu, căci mă vor ferici fiicele”, și l-⁠a numit Așer (Facerea 30, 12-13), nume care în ebraică înseamnă „fericit”, „binecuvântat”.

Familia

Așer a avut patru fii: Imna, Isva, Isvi și Beria, și o fiică, Sara. Fiii lui Beria au fost Heber și Malchiel. Sara este singura nepoată a lui Iacov amintită în lista celor care s-⁠au coborât în Egipt (Facerea 46, 17). Așer s-⁠a coborât în Egipt împreună cu Iacov și cu frații săi.

Binecuvântările

Pe patul de moarte, Iacov a zis despre Așer: „Pâinea lui va fi grasă și va da bucate alese pentru împărați” (Facerea 49, 20). Moise a binecuvântat seminția lui Așer: „Binecuvântat între fii să fie Așer. Să fie plăcut fraților săi și să-⁠și moaie piciorul în untdelemn. De fier și de aramă să fie zăvoarele tale și cât vor fi zilele tale să fie și tăria ta” (Deuteronomul 33, 24-25). Cuvintele arată un ținut roditor, bogat în măslini.

Seminția lui Așer

La numărătoarea din pustia Sinai seminția avea 41.500 de bărbați în stare să poarte armele, iar la a doua numărătoare, 53.400. La împărțirea Canaanului, seminția a primit partea de nord-⁠vest, spre țărmul mării, din părțile Carmelului către Sidon. Cartea Judecătorilor spune că ea nu i-⁠a izgonit pe locuitorii cetăților de acolo, între care Acco și Sidon, și că fiii lui Așer au locuit în mijlocul canaaniților (Judecători 1, 31-32). În Cântarea Deborei, Așer este mustrat pentru că a stat la țărmul mării și nu a venit la luptă (Judecători 5, 17).

În Noul Testament, proorocița Ana, care a vorbit despre Pruncul Iisus în templu, era „fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer” (Luca 2, 36). În Apocalipsă (7, 6) sunt pecetluiți douăsprezece mii din seminția lui Așer.

Cinstirea

Așer este pomenit, împreună cu ceilalți patriarhi, în duminicile dinaintea Nașterii Domnului. Scriptura nu spune nimic despre sfârșitul vieții lui.