Baudin de Tours

Sfântul Ierarh Baudin de Tours, numit și Baud, a fost episcop al Tours-⁠ului în secolul al VI-⁠lea, din 546 până la moartea lui, în 552. A fost al nouăsprezecelea episcop în lista scaunului și al șaisprezecelea după Sfântul Martin, după Grigorie de Tours, iar înainte de el a fost Injurios. Păstorirea lui a durat cinci ani și zece luni.

Părea de neam germanic. Înainte să fie episcop era laic, căsătorit, referendar al regelui franc Clotar I, adică păstrătorul sigiliului regelui. A ajuns episcop prin voința regelui; probabil rămas văduv, era deja un om în vârstă. A împărțit săracilor averea lăsată de predecesorul său Injurios, care se ridica la 20.000 de solidi, o sumă foarte mare. A orânduit la Tours un grup de canonici care trăiau în comun, ceea ce pare o noutate. Nu a luat parte la al cincilea sinod de la Orléans din 549, dar sufraganii lui prezenți au primit ca alegerea episcopului să fie supusă aprobării regelui. A murit în 552; urmaș i-⁠a fost Gontar.

Grigorie de Tours îl numește „fericit”, pentru arderea credinței lui. Cinstirea lui se sprijină pe relatări ale vieții din secolul al XII-⁠lea, pe istorisiri despre strămutarea moaștelor și despre minuni. La începutul secolului al XI-⁠lea moaștele erau cinstite la Verneuil-⁠sur-⁠Indre, apoi, spre sfârșitul aceluiași veac, au fost mutate în biserica Saint-⁠Ours din Loches. Satul Saint-⁠Bauld îi poartă numele. Se pomenește la 7 noiembrie, după calendarul apusean (stil nou). Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.