Caffo

Sfântul Caffo a fost un creștin din secolul al VI-⁠lea din insula Anglesey, în nordul Țării Galilor, cinstit ca sfânt și mucenic. După tradiție, era unul dintre fiii regelui Caw din nordul Britaniei, care și-⁠a pierdut ținuturile și s-⁠a adăpostit în Anglesey, unde Maelgwn de Gwynedd i-⁠a dat pământ în ținutul Twrcelyn. Între rudele lui se numără Sfântul Gildas, fratele său, Sfânta Cwyllog, sora sa, și unchii săi, Sfinții Iestyn și Cyngar.

Caffo a fost tovarăș și văr al Sfântului Cybi, care s-⁠a așezat în vechiul fort roman de la Holyhead. Viața lui Cybi povestește că, trimis să aducă foc de la un fierar, Caffo s-⁠a întors cu un cărbune aprins în haine, fără ca hainele să ardă. Mai apoi cei doi s-⁠au despărțit, fie dintr-⁠o neînțelegere, fie pentru că Gildas îl jignise pe Maelgwn, care l-⁠ar fi silit pe Cybi să-⁠l îndepărteze. Caffo a plecat spre sudul insulei și a fost ucis de păstorii din partea locului, poate ca răzbunare pentru jignirea adusă regelui lor.

Locul morții lui a primit numele Llangaffo, iar acolo se află și azi biserica închinată lui, atestată înainte de anul 1254. Tradiția amintește și o fântână sfântă, Ffynnon Caffo. Sfințenia lui a fost recunoscută local, fără canonizare formală; este un sfânt al Bisericii nedespărțite.