Chira din Beroea

Sfânta Cuvioasă Chira din Beroea (Macedonia), fecioară și zăvorâtă, este pomenită împreună cu sora ei, Sfânta Marina. Cele două surori au trăit, potrivit paginii, în veacul al IV-⁠lea, în orașul Beroea din Asia Mică, și au adormit în jurul anului 450.

Părinții lor erau înstăriți și de neam ales. Ajunse la vârsta majoratului, surorile au părăsit casa și s-⁠au retras din oraș. Au îngrădit un mic colț de pământ, au astupat intrarea cu pietre și lut, lăsând numai o deschizătură mică prin care li se dădea mâncare, și au viețuit acolo sub cerul liber. Pe trup purtau lanțuri grele de fier și răbdau foamea: vreme de trei ani mâncau o dată la patruzeci de zile.

Au venit la ele foste slujnice de-⁠ale lor, dorind să se alăture vieții lor de nevoință. Sfintele le-⁠au așezat într-⁠o căsuță aparte, nu departe de împrejmuire, și le-⁠au povățuit, îndemnându-⁠le la rugăciune și la post. Au nevoit așa patruzeci de ani. Și-⁠au lăsat singurătatea numai o dată, ca să meargă în pelerinaj la Ierusalim, să se închine la Mormântul Domnului. Pe drum nu au primit nicio mâncare până nu s-⁠au închinat la locurile sfinte, iar la întoarcere nu au mâncat iarăși nimic. Aceeași nevoință au săvârșit-⁠o încă o dată, când au călătorit la mormântul întâi-⁠mucenicei și întocmai cu apostolii Tecla, în Isauria.

Sfânta Chira este pomenită la 13 martie, în stil nou. Viața celor două surori se află și în Viețile Sfinților ale Sfântului Dimitrie al Rostovului.