Chiril de la Cutlumuș

Sfântul Cuvios Chiril de la Cutlumuș s-⁠a născut în 1884 la Agrinio, în Etoloacarnania, cu numele de Constantin Matosopoulos, fiul lui Atanasie și al Hrisavghiei. Fiind mic, a plecat în Egipt, apoi la Ierusalim, și în 1900 s-⁠a îmbrăcat în rasă la Mănăstirea Sfântului Sava. În 1901 a venit la Athos, în Schitul Sfântului Pantelimon al Cutlumușului, în Chilia Intrării în biserică a Maicii Domnului, la bătrânul ieromonah Pantelimon, om înzestrat cu darul vederii dinainte. A fost tuns monah în 1902. După moartea bătrânului nu și-⁠a scăzut nevoințele, ci le-⁠a sporit prin rugăciuni, posturi și privegheri. S-⁠a îmbolnăvit greu de tuberculoză și scuipa sânge, dar Sfântul Pantelimon, ocrotitorul schitului, l-⁠a vindecat minunat. În 1936 a fost hirotonit diacon și preot.

Părintele Paisie a stat o vreme lângă el și mergea des să-⁠l întrebe. Povestește că, înainte de a spune ce-⁠l frământă, bătrânul îi răspundea la întrebare, căci primea de la Dumnezeu vestea că vine. Uneori nu spunea nimic, ci arăta un semn în carte. Avea și darul de a alunga demonii. Când citea Evanghelia nu își putea opri hohotele de plâns și își acoperea fața cu Evanghelia. Făcea slujbele cu metania și cultiva rugăciunea inimii. În 1958, în pofida voinței lui, a fost ales și instalat egumen al Mănăstirii Cutlumuș. Treburile administrative îl istoveau, dar le răbda. În ultimii ani un animal sălbatic l-⁠a lovit și l-⁠a lăsat țintuit la pat; animalul a căzut mort după lovitură, iar părinții au înțeles sfințenia bătrânului. A adormit în Domnul chiar în ziua Nașterii Domnului, 25 decembrie 1966 (după Paisie, în 1968). Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.