Constantin Semernikov

Constantin Semernikov a fost ieroschimonah rus, născut în 1842 în stanița Kocetovskaia, ținutul Donului, dintr-⁠o familie de cazaci, egumen al chiliei Sfântul Ioan Gură de Aur a mănăstirii Iviru. A adormit la 26 august 1913. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Pe numele din lume Conon Vucolevici, a făcut douăzeci de ani de armată, între 1861 și 1881, a luat parte la înăbușirea răscoalei poloneze din 1863 și la războiul ruso-⁠turc din 1877-1878; a fost printre vitejii care au trecut călare o apă revărsată de paisprezece verste. După război, serviciul statului nu l-⁠a mai atras; a mers pe Athos și s-⁠a călugărit la chilia sfinților Petru și Onufrie a mănăstirii Iviru. În 1887 a devenit egumenul chiliei Sfântul Ioan Gură de Aur a aceleiași mănăstiri. În aprilie 1906 a fost primit în audiență de țarul și țarina la Țarskoe Selo. În 1909 a luat parte, ca delegat cu vot consultativ, la primul congres monahal din Rusia. A murit la 26 august 1913 în spitalul schitului Sfântul Andrei și a fost însoțit de clopotul cel mare al schitului. A publicat o carte cu descrierea faptelor lui pentru credință, țar și patrie și a scris în 1905-1906 scrisori egumenului Misail și părintelui Agatodor, cu povestiri amănunțite.