Cosma

Cosma de la Marea Lavră s-⁠a născut în satul Dresna din Eleftheroupolis, din părinți foarte evlavioși și cinstiți. Primele litere le-⁠a învățat în satul lui. Foarte tânăr a venit în Sfântul Munte și s-⁠a odihnit la Marea Lavră a cuviosului Atanasie Athonitul. S-⁠a supus virtuosului bătrân Cezarie. După încercarea rânduită a fost tuns monah. Bătrânul lui, văzându-⁠i buna cuviință, înțelepciunea, smerenia și blândețea, se bucura. Pentru glasul lui frumos l-⁠a dat marelui dascăl de muzică, părintele Nectarie Prodromitul († 1903), care l-⁠a făcut unul dintre cei mai buni psalți ai Sfântului Munte. Urmărindu-⁠i progresul și dragostea de învățătură, bătrânul l-⁠a trimis la Atena la studii. După liceu a intrat la Facultatea de Filosofie din Atena. A fost protopsalt al bisericii Sfântul Gheorghe Karytsis.

S-⁠a întors în Athos ca director al Școlii Athoniada. A fost ales egumen al mănăstirii sale și trimis ca econom al metocului ei din Adrianopol. S-⁠a distins ca duhovnic desăvârșit, predicator, psalt și învățător sfânt. Mitropolitul Adrianopolului Neofit, mai târziu patriarh ecumenic (1891-1894), a vrut să-⁠l ridice la episcop, dar el a refuzat. A fost om al drepturii, nepărtinirii și adevărului, virtuți pe care le-⁠a avut mereu drept regulă în viața lui și pe care le pecetluia marea lui iubire de patrie, după ieromonahul Hristofor Docheiaritul. Acesta adaugă: «Așa fiind egumenul Cosma Lavriotul, cu caracter întreg, foarte cinstit, de neplătit, iubitor de dreptate și adevăr, a adormit întru Domnul în mănăstirea sa la 22 octombrie 1903, de antrax, la 75 de ani, lăsând amintire de neuitat și doliu în tot Sfântul Munte, care îl prețuia mult pentru aceste calități, pentru moravurile lui aspre și viața cu adevărat monahală.» Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.