Cosma Pantocratorinul

Sfântul Cuvios Cosma Pantocratorinul (Ampelikos, viticultorul) s-⁠a născut în 1897 în Angelochori, în Tracia, cu numele de Cleant, și a fost grădinar. Încă în lume trăia ca un monah: făcea multe milostenii și îi ajuta pe cei care ar fi fost ispitiți să fure. Pe la 1914 a lăsat lumea, pe fratele lui și grădina, și a venit la Athos. A fost tuns monah în 1915 și a rămas la Mănăstirea Stavronichita până în 1924. După schimbarea calendarului a plecat și a trăit în obște la Mănăstirea Pantocrator, unde a cerut să locuiască în afara mănăstirii, în via de lângă metania lui. Până în 1939 s-⁠a nevoit și în alte locuri ale Sfântului Munte.

Toată ziua lucra și se ruga neîncetat. Trupul și-⁠l lăsase cu totul în părăsire. Hainele îi erau pline de noroi și sudoare, iar pătura pe care dormea avea atâta pământ, încât ar fi încolțit semințele aruncate pe ea. Mânca puțin: verdeață, o nucă, o pesmetă. Banii pe care îi dădeau mănăstirile ca plată pentru slujbe nu îi lua, spunând că îi va lua mai târziu, adunați, în cealaltă viață. Ce primea de la mănăstire împărțea bătrânilor din Capsala, iar dacă unul nu primea, îi spunea că i-⁠a adus lucruri de vândut și i le dădea aproape gratis. Era scund și ars de soare, dar fața îi strălucea uneori. Părintele Paisie scrie că a văzut aceasta cu ochii lui. La 13 aprilie 1970 a plecat din Grădina Maicii Domnului ca un înger. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.