Crescentia

Sfânta Muceniță Crescentia, după tradiția legendară, a fost doica Sfântului Vit; ea a murit în Lucania în anul 304.

Împreună cu Vit și cu educatorul acestuia, Modest, care i-⁠a devenit mai târziu soț, a fugit în Lucania din calea persecuției lui Dioclețian. Acolo a fost prinsă și aruncată în ulei clocotit, dar un înger a salvat-⁠o și a dus-⁠o acasă. Abia apoi cei doi soți au murit împreună. Cea mai veche mărturie despre cinstirea ei este Martirologiul ieronimian: „În Sicilia, a lui Vit, a lui Modest și a Crescentiei”. Din secolele al VI-⁠lea și al VII-⁠lea s-⁠au răspândit înfățișările muceniei lor, îmbogățite cu motive din alte legende și cu minuni fantastice fără valoare istorică. Pomenirea ei se ține la 15 iunie în Occident; la Paderborn și Riga se pomenește și mutarea moaștelor, la 10 martie. Este sfântă a Bisericii nedespărțite, fără canonizare sinodală.