Daniil Uspenski

Sfântul Cuvios Mucenic Daniil Uspenski, numit egumenul Adormirii, a trăit în prima treime a veacului al XIII-⁠lea și a slujit la Vladimir. Despre slujirea lui se păstrează două versiuni: a fost egumen și duhovnic al mănăstirii de maici a Adormirii Maicii Domnului, a Cneaghinei, din Vladimir, sau a fost mai-⁠marele catedralei Adormirii. A murit la 7 februarie 1238, la asaltul Vladimirului de către mongoli.

Istoricul M. V. Tolstoi descrie tragedia din 1238 așa: în duminica lăsatului sec de carne, la 7 februarie, puțin după utrenie, a început atacul tătarilor. Episcopul Mitrofan, împreună cu familia marelui cneaz și cu poporul, s-⁠a închis în catedrala Adormirii. Cei adunați au primit de la episcopul Mitrofan tunderea în monahism, s-⁠au spovedit, s-⁠au împărtășit cu Sfintele Taine și s-⁠au pregătit de moarte. Tătarii au pus stăpânire pe oraș, au spart ușile bisericii, au așezat focuri în jurul ei și înăuntru și le-⁠au aprins. Atunci episcopul Mitrofan a rostit o rugăciune, cerând Domnului să primească în pace sufletele robilor Lui, apoi i-⁠a binecuvântat pe toți spre moartea fără scăpare. Toți cei din catedrală au murit de fum și de săbiile dușmanilor.

Sfântul Daniil, ca unul dintre cele mai respectate fețe bisericești din Vladimir, este amintit, alături de episcopul și sfințitul mucenic Mitrofan, într-⁠o variantă a cronicii din 1238 despre cucerirea și nimicirea Vladimirului de către oștile mongolo-⁠tătare, așezată în Cronica Vladimirului din 1281: acolo a fost ucis Pahomie, arhimandritul mănăstirii Nașterii Maicii Domnului, Daniil, egumenul Adormirii, Teodosie al Mântuitorului și ceilalți egumeni, călugări și călugărițe, preoți și diaconi. După arhimandritul Leonid Kavelin, sfântul Daniil este îngropat în Mănăstirea de bărbați Schimbarea la Față de la Poarta de Aur din Vladimir. A fost canonizat în Soborul sfinților din Vladimir în 1982. Prăznuirea lui s-⁠a rânduit la 23 iunie, în Soborul sfinților din Vladimir.