David

David Athonitul a fost ieromonah și duhovnic, născut la Xirokambos în Laconia. A fost tuns monah în 1898 la mănăstirea Gola din satul natal și s-⁠a nevoit apoi în Athos. A ieșit de acolo pregătit pentru marea de valuri a Atenei, ca să aducă pe cineva la mântuire prin pildă, cuvânt și Taina Spovedaniei. A fost hirotonit preot în 1905.

Mănăstirea Pendeli, iar apoi cea a Sfinților Fără de Trupuri din Petraki, au fost sălașul lui, unde a devenit liman de mântuire pentru multe suflete. În anii din urmă, aproape de o sută de ani, rar ieșea din chilie. Nimeni nu l-⁠a văzut râzând, plângând sau vorbind mult; din Athos păstra drept învățătură tăcerea. Părea că doarme, mereu treaz, cu chip de vechi părinte nevoitor. Fiii săi duhovnicești socoteau mare binecuvântare vizita lui în casele lor. Mânca puțin. Arhimandritul Hrisostom Mustakas scria în 1953 că bătrânul avea nouăzeci și doi de ani, era din Sparta, luptase în războaiele de eliberare și fusese slujitor la mitropolitul Atenei Teoclit; liturghisind cu el, a fost lăsat să meargă înainte și l-⁠a auzit rostind o rugăciune: să slujească împreună și în ceruri.

A adormit întru Domnul la 4 ianuarie 1957, de insuficiență cardiacă și epuizare. Slujba de înmormântare s-⁠a făcut în biserica mănăstirii Petraki, iar trupul a fost așezat la metocul mănăstirii, al Izvorului Tămăduirii din Vyron. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.