Efrem Ticălosul

Sfântul Cuvios Efrem Ticălosul era din Tesalia și s-⁠a nevoit într-⁠o peșteră de lângă Catunacia, în fața Chiliei Cuviosului Ipatie (Chiliile Vlahe). Tradiția spune că peștera fusese în vremea turcească locul unor tâlhari. El a făcut din ea o Betleemă dumnezeiască, sfințind-⁠o cu viața sa. Avea suflet sensibil și smerit și duh bărbătesc. Părinții din jur spuneau că era ca avvele din Nitria și Tebaida. Se numea pe sine „ticălos”.

Ca să-⁠și ascundă postul, cobora noaptea și umplea desaga cu cutii goale de conserve din gropi, apoi urca încărcat ziua și le golea la ușa peșterii, ca vizitatorii să creadă că e mâncăcios. Din aspra nevoință și umezeala peșterii s-⁠a îmbolnăvit de tuberculoză și și-⁠a zidit singur, la soare, o colibă mică de piatră, unde a păstrat același obicei. Ce îi dădeau părinții primea cu bucurie, dar noaptea lăsa lucrurile la ușa celor nevoiași sau bolnavi pe care îi slujea. Odată, blocat de zăpadă în peșteră, un om necunoscut i-⁠a adus o desagă cu mâncare și a dispărut. A adormit în Domnul în 1962, în smerenie și neștire. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.