Enos

Dreptul Enos (în ebraică Enoș) a fost fiul lui Set și nepotul lui Adam și al Evei. În vremea lui, după Scriptură, oamenii au început să cheme numele Domnului. Povestea lui este în Cartea Facerii și în genealogia Domnului Iisus Hristos din Evanghelia după Luca. Biserica îl cinstește ca drept și ca strămoș al Domnului.

În Scriptură

Numele Enoș înseamnă „om”, „muritor”. Cartea Facerii (4, 26) spune: „Și lui Set i s-⁠a născut un fiu și i-⁠a pus numele Enos. Atunci s-⁠a început a se chema numele Domnului Dumnezeu”. Textul ebraic și cel al Septuagintei diferă în privința vârstelor; în ambele, Enos a trăit nouă sute cinci ani. După textul ebraic, Set avea o sută cinci ani când s-⁠a născut Enos, iar Enos avea nouăzeci când a născut pe Cainan. După Septuaginta, aceste vârste sunt cu o sută mai mari: Set avea două sute cinci, iar Enos o sută nouăzeci. Enos a mai avut și alți fii și fiice (Facerea 5, 6-11). Evanghelia după Luca (3, 38) îl pomenește în șirul strămoșilor Domnului: „al lui Enos, al lui Set, al lui Adam, al lui Dumnezeu”. Numele lui este pomenit și în Cronici (1 Paralipomena 1, 1).

Chemarea numelui Domnului

Cuvintele despre chemarea numelui Domnului au fost tâlcuite în mai multe feluri. Unii Părinți au văzut în ele începutul închinării publice, al rugăciunii în comun, într-⁠o vreme când urmașii lui Cain își zideau cetăți și se departau de Dumnezeu, iar urmașii lui Set, numiți mai târziu „fiii lui Dumnezeu”, păstrau credința. Sfântul Ioan Gură de Aur și alți Părinți spun că neamul lui Set, începând cu Enos, a trăit în evlavie. Alții tâlcuiesc că Enos a nădăjduit în Domnul. În tradiția iudaică se spune și că în vremea lui s-⁠a început idolatria, deoarece oamenii au început să dea numele lui Dumnezeu unor creaturi. Părerile sunt deci diferite, iar Scriptura spune doar câteva cuvinte.

Cinstirea

Biserica Ortodoxă îl pomenește între strămoșii Domnului, în Duminica Sfinților Strămoși, dinaintea Nașterii Domnului. Nu se păstrează amănunte despre viața, moartea sau mormântul lui. Tradiția iudaică și cea islamică îl pomenesc și ele. Prin Enos, șirul credincioșilor din care s-⁠a născut Domnul merge de la Adam la Noe, la Avraam și la David.