Sfântul Cuvios
Evagrie de la Șio-Mgvime
Cuvios de la Șio-Mgvime, Georgia, pomenit în calendarul Bisericii Ortodoxe.
- Epoca
- necunoscută
- Ceata
- Cuvioși și cuvioase
Viața
Sfântul Cuvios Evagrie de la Șio-Mgvime a fost nobil din Cartlia, stăpânitor al Țihediei, fiu de părinți cucernici, care din adolescență a studiat Sfânta Scriptură.
Într-o zi, vânând pe moșiile lui din munții Sarkineti, a văzut deodată o pasăre ciudată, asemenea unui porumbel, care ducea cu ciocul hrană undeva. Ținând minte direcția în care zbura, a mers a doua zi acolo și a găsit într-o peșteră un bătrân care se ruga. Uimit de ce vedea, Evagrie s-a umplut de râvnă sfântă și l-a rugat cu blândețe pe sfântul părinte să-i îngăduie să rămână lângă el.
Sfântul Șio i-a refuzat la început, dar Evagrie a stăruit. Șio a vrut să cunoască voia lui Dumnezeu și să încerce hotărârea celui ce cerea. I-a dat toiagul său și i-a spus: „Pune acest toiag în râul Mtkvari; râul se va desface și vei trece pe uscat. Mergi acasă și orânduiește-ți moșiile. La întoarcere pune iar toiagul în râu și, dacă râul se va desface din nou înaintea ta, vino la mine, iar dacă nu, întoarce-te acasă, căci Domnul nu vrea ceea ce cauți tu”.
Întors acasă, Evagrie și-a orânduit moșiile, a asigurat pe cei din casă și pe slujitori cu toate cele trebuincioase, și-a împărțit averea săracilor și s-a întors la părintele Șio. La întoarcere, minunea s-a repetat: râul s-a desfăcut înaintea lui, deschizând calea celui care intrase pe calea vieții îngerești. Vestea nevoințelor cuvioșilor Șio și Evagrie s-a răspândit în toată Georgia și mulți au părăsit lumea și au început viața monahală.
Ajuns la adâncă bătrânețe, Sfântul Șio a adunat frații și le-a spus: „Alegeți unul dintre voi care să fie păstor al acestei frății, căci a venit vremea singurătății mele. Am hotărât să cobor în peștera pe care mi-am pregătit-o locuință și mormânt”. La cererea fraților, Sfântul Șio l-a ales egumen pe cuviosul Evagrie. Acesta a primit cu ascultare povara de egumen și, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu rugăciunile părintelui Șio, a condus cu înțelepciune mănăstirea.
Se pomenește la 11 martie, într-o zi mutabilă în calendar. Numele lui nu este cuprins în calendarul actual al Bisericii Ruse.