Evghenie Durnovo

Evghenie Durnovo a fost ieroschimonah rus, fiu de general și veteran al apărării Sevastopolului, ajuns pustnic pe Muntele Athos, la Kavsokalivia și apoi la Capsala. A adormit la 25 ianuarie 1893 și este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Era rudă cu ministrul de interne al Rusiei, Ivan Nikolaevici Durnovo, și, ca locotenent, luase parte la apărarea Sevastopolului din 1853-1855. Om foarte instruit, vorbea mai multe limbi. După ce a ieșit din armată, a intrat în mănăstirea Nikolo-⁠Ugreșski, unde a fost tuns și hirotonit ieromonah; a fost ucenic și ucenic de chilie al arhimandritului Pimen, apoi econom, tipicar și dirijor de cor. A venit pelerin pe Athos la sfârșitul lui 1876, iar războiul ruso-⁠turc nu l-⁠a lăsat să se întoarcă. S-⁠a așezat într-⁠o colibă de pustnic la schitul Kavsokalivia. Mai târziu, după unele neplăceri care i-⁠au tulburat liniștea, și-⁠a vândut chilia, iar banii i-⁠au fost furați de ucenic. În 1889 trăia ca pustnic pe Capsala, într-⁠o colibă mică, între un vie, câțiva vișini și un smochin, și nu slujea Liturghia. Ultimii ani i-⁠a petrecut la chilia Sfinților Arhangheli de pe Capsala.

A fost în legătură de prietenie duhovnicească cu bibliotecarul mănăstirii Sfântul Pantelimon, părintele Matfei, căruia îi trimitea cărți și manuscrise vechi și sfaturi. În scrisori se socotea un „leneș", dar îndeplinea zilnic un canon de chilie foarte strict, ținea grădina și gospodăria și își ascundea nevoințele, deși strictețea lui era vestită pe Athos. A fugit de cinstiri și de invitațiile de a fi egumen în Rusia. A trecut la Domnul în coliba lui și a fost îngropat în cimitirul schitului Sfântul Andrei.