Faustin

Sfântul Ierarh Faustin a fost al cincilea episcop al Lyonului, în a doua jumătate a secolului al III-⁠lea.

A urmat în scaun lui Ilie (Helias), pe la mijlocul veacului. Numele său ne este păstrat de Sfântul Ciprian al Cartaginei, care îl numește „colegul nostru” și „frate foarte drag”. În anul 254, Faustin a scris de două ori lui Ciprian și, după cum se pare, și papei Ștefan I despre Marcian, episcopul Arlesului, care, urmând învățătura lui Novațian, refuza să primească înapoi pe creștinii care se lepădaseră în persecuția lui Deciu și se pocăiseră. Faustin a vorbit atunci în numele episcopilor Galiei, deși în vremea aceea existau și alte episcopii în Galia, între care cele de la Vienne și Arles.

La începutul secolului al V-⁠lea, Castor, episcopul Aptului, a ridicat la Nîmes o mănăstire în cinstea lui, care a avut însă o viață scurtă.

Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite în Biserica Catolică și, după unele izvoare, și în cea Ortodoxă, fără o canonizare sinodală pe care sursele să o arate.