Filotei de la Athos

Sfântul Cuvios Filotei de la Athos s-⁠a născut în Elatia. Părinții lui, temându-⁠se de turci, s-⁠au mutat în Macedonia, la Hrisopole, unde tatăl a murit în curând. Copilul Filotei, împreună cu fratele lui, a fost răpit de turci și aruncat în temniță, dar a fost scos prin minune chiar de Maica Domnului. Ea li s-⁠a arătat copiilor în chipul mamei lor și i-⁠a dus la mănăstirea Maicii Domnului din orașul Neapole din Asia Mică. Acolo frații au primit tunderea în monahism și au avut, prin hotărârea egumenului, ascultarea de ecclesiarhi.

Mama lui Filotei, Evdochia, după tainica povățuire a Proniei, se retrăsese într-⁠o mănăstire de maici din același oraș, neștiind de ani de zile nimic despre copiii ei. Cu prilejul praznicului bisericii, aflându-⁠se cu câteva maici în mănăstirea de călugări în care se nevoia sfântul, Evdochia și-⁠a recunoscut copiii. La întrebarea ei cum au ajuns acolo, copiii i-⁠au răspuns că ea știe mai bine, căci nu ea i-⁠a scos din temniță și i-⁠a adus aici. Așa s-⁠a încredințat Evdochia de ocrotirea plină de har a Maicii Domnului, în ale cărei rugăciuni își găsise mângâierea. La întâlnirea plină de bucurie s-⁠a adunat toată frăția și, aflând minunea, a slăvit pe Domnul.

După mutarea mamei, Cuviosul Filotei a plecat la Sfântul Munte, unde a intrat mai întâi în frăția Mănăstirii Dionisiu, apoi s-⁠a retras la liniștire deplină. Dăruit rugăciunii, a ajuns la mare desăvârșire duhovnicească și a primit darul înainte-⁠vederii. La optzeci și patru de ani s-⁠a mutat în pace la Domnul, poruncind ucenicilor să nu-⁠i îngroape trupul, ci să-⁠l arunce cu dispreț în pădure, spre mâncarea fiarelor și a păsărilor. Ucenicii au împlinit voia bătrânului, dar Domnul a proslăvit moaștele sfântului printr-⁠o strălucire minunată, după care au fost aduse înapoi în mănăstire.

Cuviosul este pomenit la 4 iulie și în Soborul cuvioșilor athoniți, zi mobilă.