Fotie al Corței

Mitropolitul Fotie Kalpidis al Corței (Korçë), născut în Pont în 1862 sau 1865 și ucis în 1906, a fost ierarh al Patriarhiei Ecumenice, mitropolit al Corței și Permetului în sud-⁠estul Albaniei de azi, pe atunci în Imperiul Otoman. A fost secretar al Sfântului Sinod al Patriarhiei, apoi păstor al unei eparhii greco-⁠ortodoxe tulburate de disputele naționale din Macedonia, și s-⁠a ocupat mult de școli. A fost ucis la 9 septembrie 1906, în drum spre slujbă. Biserica Greciei l-⁠a proclamat „martir național”, iar împrejurările morții lui sunt socotite diferit de izvoarele grecești, rusești și bulgare.

Tinerețea și formarea

Fotie Kalpidis, numit în lume Ilias, s-⁠a născut în satul Çakrak din Pont, în vilayetul Giresun, în anul 1862 (după alte izvoare, 1865). După școala din satul lui și din Giresun, s-⁠a mutat la Constantinopol și a urmat Școala Teologică de la Halki, pe care a absolvit-⁠o cu distincție în 1889, cu lucrarea „Că Domnul nostru a înviat cu adevărat”. Mai înainte fusese hirotonit diacon. Între 1890 și 1891 a fost director al școlii grecești din Giresun. Apoi a fost ajutor la biroul de protocol al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice (1891-1893), subsecretar (1893-1897) și secretar-⁠șef (1897-1902). A fost hirotonit preot la 25 mai 1897 de mitropolitul Chiril al Mitilenei.

Mitropolit al Corței

La 16 mai 1902 a fost ales mitropolit al Corței și Permetului, cu 11 voturi, între concurenți fiind episcopul Teoclit de Crini (un vot) și Pamfilu Melisinos. La 19 mai 1902 a fost hirotonit în catedrala Sfântului Gheorghe din Fanar, de Patriarhul Ecumenic Ioachim al III-⁠lea, cu mai mulți mitropoliți. În general, Fotie a arătat mare interes pentru dezvoltarea învățământului grecesc înfloritor între tinerii din ținut și a făcut adesea propuneri. A ajuns și președintele comitetului școlilor din oraș. În 1903 s-⁠a implicat activ în toate marile probleme de învățământ ale școlilor din Corța și din apropiatul Permet. În anul școlar 1903-1904 a propus ca activitățile sportive să facă parte din programa școlilor locale. Drept urmare, primele serbări sportive ale elevilor din Corța au avut loc la 30 mai 1904 în gimnaziul local Bangas (după un izvor rusesc, la 30 mai 1903). În anul școlar următor, aceste serbări au atras o mare parte din populația locală și oficialii otomani.

La 7 iunie 1904, Fotie a luat inițiativa înființării asociației muzicale Apollon și a societății de binefacere „Iubește pe aproapele tău”, ca parte din inițiativele lui educative, culturale și sociale din Corța. Apollon a dat o vreme concerte și spectacole de teatru. Era perioada Luptei pentru Macedonia, a luptei tuturor împotriva tuturor în această provincie otomană cu mai multe neamuri. Lupta de căpetenie era între susținătorii Patriarhiei Ecumenice și ai Exarhatului bulgar, dar în regiune se vedea și creșterea naționalismului albanez, ca și a propagandei românești între valahi. După izvorul bulgar, la Corța a început o luptă împotriva bulgărimii, a naționalismului albanez în creștere și a propagandei românești între valahi, a deschis mai multe școli grecești în ținut. În iunie 1905 a scăpat de o încercare de omor la Plasa, unde, în ciuda avertismentelor, a venit personal să schimbe limba slujbei din română în greacă. A fost întâmpinat cu pietre de populație și apoi a afurisit pe conducătorul partidei românești, părintele Haralambie Balamaci, cu partizanii lui, și a interzis tuturor valahilor românizați intrarea în biserica ortodoxă din Corța. Balamaci a început să slujească în casa pe care o cumpărase în oraș.

Uciderea

În august 1906, mitropolitul Gherman Karavangelis al Castoriei, om de seamă în lupta pentru Macedonia grecească, a hotărât să facă un tur al regiunii Corța. O ceată albaneză a hotărât să-⁠l ucidă pe el sau pe Fotie al Corței. La 9 septembrie 1906, la Bradvița (azi Vashtëmi), mitropolitul Fotie a fost ucis. După izvoarele rusești și bulgare, ucigașii au fost aromânii Tanasi Nasto, fugit în România, și Apostol Kocikona. După o altă versiune, a fost ucis de naționaliști albanezi, cachaci, conduși de Bajo Topulli. Antigoni Bellou-⁠Threpsiadi primește versiunea albaneză, dar socotește că Fotie a fost ucis din greșeală, ținta adevărată fiind mitropolitul Gherman. Alte izvoare care primesc versiunea albaneză spun că uciderea s-⁠a făcut pentru că Fotie era împotriva dezvoltării activităților culturale albaneze, ca răzbunare pentru uciderea preotului albanez Kristo Negovani în 1905.

S-⁠a răspândit zvonul fals că fusese ucis Gherman, iar Dimitrios Kalapothakis din „Comitetul macedonean” din Atena a pus un necrolog în ziarul lui, „Embros”. După descoperirea greșelii, el a fost silit să-⁠și dea demisia din funcția de conducere a Comitetului macedonean. Deși între cei arestați sub bănuiala uciderii erau mulți naționaliști albanezi ai vremii, toți au fost eliberați de autoritățile otomane. După Primul Război Balcanic, ținutul Corța a fost eliberat de armata greacă. În 1914 autoritățile grecești l-⁠au arestat sub bănuiala uciderii lui Fotie pe Bajram Ligu, dar el a negat orice participare.

Amintirea lui

Fotie a fost proclamat martir național de Biserica Greciei. Străzi cu numele „Fotiu Koritsas” (Φωτίου Κορυτσάς) există în suburbiile Pireului și ale Atenei.