Sari la conținut

Sfânta Cuvioasă

Galactia de la Pompia

Gherontisă din Creta

Gherontisă din Pompia, lângă Moires, în Creta, adormită în 2021; cinstită de credincioși, fără canonizare sinodală.

Adormită
2021secolul XXI
Locul
Pompia, Moires, Heraklion, Crete

Viața

Gherontisa Galactia din Pompia, născută Galatia Canacachi, a fost o monahie din satul Pompia, lângă Moires, în Heraklion, în Creta, care a adormit întru Domnul la 20 mai 2021. Este cinstită de credincioși ca o mamă duhovnicească și pentru darul înainte-⁠vederii, fără canonizare sinodală.

A trăit mulți ani în casa ei din Pompia, în sudul Cretei, o casă asemenea unei chilii monahale, unde a fost mai mult sau mai puțin închisă din pricina bolii. Mitropolitul Ierotei al Nafpaktului și al Sfântului Vlasie, care a cunoscut-⁠o prin părintele Antonie Fraghachis, predicator al Mitropoliei Gortinei, spune că Dumnezeu i-⁠a dat darul de a vedea de departe oameni și întâmplări, un dar pe care ea îl numea, în glumă, „televiziunea duhovnicească a inimii”. Din această pricină cineva i-⁠a spus „Gherontisa Porfirie”, după Sfântul Porfirie. Era plină de smerenie: se socotea cel mai mare păcătos și spunea că singurul lucru pe care îl cere lui Dumnezeu e pocăința și iertarea. Se ruga noaptea pentru toți: întâi pentru preoți, apoi pentru soți și soții, pentru țara ei și pentru toate țările lumii. Spunea că îl vedea pe Arhanghelul Mihail, a cărui icoană o ținea pe pat, și că el o apără de demoni.

Mitropolitul Ierotei a întâlnit-⁠o la Heraklion, la 14 aprilie 2013, când ea a făcut un drum greu din Pompia ca să-⁠l vadă. A descris-⁠o ca pe o bătrână mică și slabă, de 32 de kilograme, cu bunătate și purtări alese. A mers apoi și la casa ei și au mers împreună la Mănăstirea Coudouma. Aveau legături telefonice dese. Între 22 februarie 2014 și 11 septembrie 2015 ea i-⁠a scris nouă scrisori, de circa treizeci și cinci de pagini în total, în care își povestea trăirile. După aceea nu a mai avut puterea să continue, a suferit mai multe accidente vasculare, iar mintea ei nu mai lucra bine, dar, după ierarh, nous-⁠ul sufletului ei rămăsese treaz și ea vedea limpede ce era ascuns în cei care se apropiau de ea.

În boală a primit marea schimă și numele de Galactia și a fost primită între surorile Mănăstirii Kaliviani. Mitropolitul Ierotei a scris după adormirea ei despre ea și a pus la dispoziție fragmente din întâlnirea lor și din corespondență. Pomenirea ei se face la 20 mai, ziua adormirii.