Gamaliil Păvăloiu de la Neamț

Gamaliil Păvăloiu, născut în 1899 în Vrancea, a fost monah la Mănăstirea Neamț, tipograf și răspânditor de cărți, autodidact. A adormit la 9 aprilie 1998, la nouăzeci și nouă de ani. Este pomenit în Patericul românesc și cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Era fiul unor părinți smeriți și iubitori de Dumnezeu. În 1923 a intrat în obștea Neamțului și a fost tuns monah, cu numele Gamaliil. În 1925 mănăstirea a cumpărat o tipografie nouă, unde, având darul scrisului și al învățăturii duhovnicești, a scris numeroase cărți de învățătură ortodoxă. Peste douăzeci de ani a tipărit la Neamț sute de mii de cărți și broșuri religioase de tot felul, pe care le difuza personal prin librăria mănăstirii, ajungând cunoscut în toată țara. Aceasta a fost ascultarea lui cea mai însemnată până în 1960. Ziua corecta manuscrise și difuza cărți bisericești, iar noaptea lua parte la slujbele din biserică.

Când tipografia a fost desființată, în 1960, și-⁠a închinat restul vieții ascultării și slujbelor de zi și de noapte, nelipsit de la biserică până la sfârșit. În 1997, slăbit de bătrânețe, a fost dus la bolnița mănăstirii, iar la 9 aprilie 1998 și-⁠a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la nouăzeci și nouă de ani.