Geraint

Geraint este o figură între legendă și istorie: sursele noastre vorbesc despre un războinic viteaz din folclorul galez și din ciclul arthurian și, totodată, despre un rege sfânt din Dumnonia (sud-⁠vestul Britaniei), din veacul al VI-⁠lea, cunoscut din hagiografiile bretone. Numele galez Geraint vine din latinescul Gerontius. Nu putem spune cu siguranță dacă omul din legendă și regele sfânt sunt unul și același.

Cele mai vechi mențiuni sunt un „Geraint din sud” în poemul Y Gododdin (în jurul anului 600) și poemul „Geraint, fiul lui Erbin”, scris probabil în veacul al X-⁠lea sau al XI-⁠lea, care slăvește faptele lui la bătălia de la Llongborth. Triadele galeze îl numesc printre cei trei corăbieri ai insulei Britaniei. Unii cercetători leagă poemul de un Geraint mai târziu, rege al Dumnoniei, mort în 710. În romanul galez „Geraint și Enid” este eroul principal.

Legendele locale povestesc despre un rege Geraint, patronul localității Gerrans, lângă Falmouth, care ar fi fost îngropat la Carne Beacon, aproape de Veryan. Este amintit la 10 august. Data morții din evidența noastră nu poate fi susținută de surse, iar rangul de dreptcredincios se sprijină doar pe tradiția locală.