Gherasim Popov

Gherasim Popov a fost un ieroschimonah din chiliile ruse de pe Athos, cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală. S-⁠a născut la 24 iunie 1859, într-⁠o familie de țărani din satul Rojkovec, gubernia Orel, iar familia s-⁠a mutat mai târziu în gubernia Stavropol. A primit o educație în casă și a avut din copilărie înclinare spre viața monahală. La douăzeci și trei de ani a plecat pe Sfântul Munte, unde a ajuns la 8 noiembrie 1882.

La început a trăit la chilia Sfântului Ioan Botezătorul, la starețul Nicanor (Kașin). A fost tuns în mantie la 10 decembrie 1882 cu numele Gherasim și a fost hirotonit ieromonah la 8 noiembrie 1886. Și-⁠a dat toată averea pentru înfrumusețarea chiliei, iar după moartea starețului a devenit el însuși stareț. Frăția a crescut până la optzeci de monahi. A reînnoit biserica, sfințită la 8 mai 1902, și a ridicat o clădire de piatră cu patru etaje, sfințită în 1904, în mare parte spital. Părintele Flegont (Lebedev) l-⁠a descris ca om citit, osârdnic nevoitor și primitor de oaspeți.

Din pricina tulburărilor din Răsărit, a căutat în Rusia un loc mai liniștit pentru frăție. Cu ajutorul generalului Hvoșcinski, a primit pământ la poalele muntelui Beștau, lângă Piatigorsk, cu condiția unei școli pentru copiii săraci. Mănăstirea a fost atacată în 1905, iar o clădire a ars, dar el a refăcut-⁠o, și noile construcții au fost sfințite de Adormirea Maicii Domnului în 1906. Când a izbucnit Primul Război Mondial, legăturile cu Rusia s-⁠au întrerupt, iar el s-⁠a ocupat de frăția chiliei Sfântului Ioan Teologul.

A adormit la 13 octombrie 1933, la vârsta de șaptezeci și patru de ani, în chilia pe care o zidise, înconjurat de fiii săi duhovnicești.