Ilie

Ilie (în lume Ilia Iakovlevici Ganja) a fost un schimonah al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, născut în 1837 la Makiivka și mort tot acolo la 17 aprilie 1936. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt.

Despre viața lui de mirean, despre felul în care a primit monahismul sau a intrat în mănăstire nu se știe nimic. A fost monah, frate laic, fără nicio hirotonie. Mulți ani a trăit în schitul Sfântului Prooroc Ilie din Muntele Athos și, probabil la începutul veacului al XX-⁠lea, s-⁠a mutat la Lavra Peșterilor din Kiev. A părăsit lavra în timpul prigoanei monahilor de către autoritățile sovietice locale, în 1927. În acel an s-⁠a așezat în satul Kalinovo, aproape de Makiivka, iar în 1936, după închiderea bisericii locale a Sfintei Treimi, s-⁠a mutat în orașul său natal. A locuit la diferite familii ortodoxe. Schimonahul se bucura de o mare autoritate între ortodocșii din Makiivka. Primea cu regularitate credincioșii care veneau la el cu cereri de sfaturi duhovnicești și de rugăciuni. Printre cei care veneau se aflau preoți din Moscova și Kiev. I se atribuia darul vederii înainte, al vestirii celor viitoare.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a hotărât canonizarea lui Ilie la 8 mai 2012. La 28 mai al aceluiași an i-⁠au fost scoase rămășițele din mormânt, pentru a se lua moaște spre cinstire. Ca zi a pomenirii a fost rânduită aniversarea adormirii lui. Slujba solemnă a canonizării monahului (ca sfânt cinstit local) a avut loc la 23 septembrie 2012 în biserica Sfântul Gheorghe din Makiivka și a fost săvârșită de mitropolitul Agafangel al Odesei și Ismailului.