Ioan

Ioan a fost episcop al Tomisului în secolul al V-⁠lea, după episcopul Timotei, și unul dintre cei mai învățați ierarhi ai Dobrogei din vremea lui. Este pomenit în Patericul românesc și cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală; izvoarele de care dispunem nu dau o zi de pomenire.

A luat parte în mod constant la discuțiile teologice dinaintea Sinodului al patrulea ecumenic, de la Calcedon (451), și s-⁠a aflat adesea la Constantinopol. Avea o largă cultură latină și greacă și a tradus din greacă în latină mai multe scrieri bisericești. Scriitorul latin Marius Mercator, contemporan cu el, îl socotea unul dintre cei mai buni teologi ai timpului și unul dintre cei mai hotărâți adversari ai nestorianismului și ai monofizismului, adică ai învățăturii lui Eutihie.

Din lucrările lui au rămas doar câteva fragmente, dar ele arată, spune Patericul, același devotament față de învățătura ortodoxă ca la ceilalți ierarhi tomitani. A trecut cu pace la Domnul înainte de anul 449 și s-⁠a adăugat înaintașilor săi.