Iuda Chiriac

Iuda Chiriac, numit în popor și Iuda al Ierusalimului, a fost strănepotul lui Iuda, fratele Domnului, și al cincisprezecelea episcop al Ierusalimului, după Epifanie al Salaminei și Eusebiu al Cezareei. Tot după ei, a fost ultimul episcop evreu al scaunului. Uneori este socotit strănepot de văr al lui Iisus. Izvoarele noastre nu arată o zi de pomenire și nici o canonizare.

Nu se știe când a început păstorirea lui. Se spune că Iuda a trăit după răscoala lui Bar Cohba (132 până la 136), până aproape de anul al unsprezecelea al domniei lui Antoninus Pius (în jurul anului 148), deși Marcu a fost pus episcop al Eliei Capitolina în 135 de către mitropolitul Cezareei. Cele două știri nu se potrivesc ușor, iar izvoarele nu le lămuresc.

El este pomenit și în apocrifa Scrisoare a lui Iacov către Quadratus.