Iulian Lazăr

Iulian Lazăr, numit și Avva Iulian Prodromitul, a fost ieromonah român, unul dintre marii duhovnici athoniți din vremea noastră. S-⁠a născut la 8 ianuarie 1926 la Vorona, județul Botoșani, și a adormit la 10 martie 2023, la nouăzeci și șapte de ani. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Pe numele din lume Ioan Lazăr, era fiul lui Ilie și al Elisabetei, oameni simpli și credincioși. În 1946, la douăzeci de ani, a intrat în obștea mănăstirii Sihăstria din județul Neamț. A făcut armata în 1950 și, după zece ani de rugăciune și ascultare, în 1956 a fost hirotonit diacon, apoi preot. În 1977, la cincizeci de ani, a venit pe Sfântul Munte. Patru ani a viețuit la Schitul Lacu, iar în 1981 a ajuns la Schitul Prodromu, unde a fost pus duhovnic. Cât a avut putere, a spovedit și a îndrumat obștea schitului și pe pelerinii veniți din țară.

Un cuvânt al lui rămas în amintirea multora: dacă omul s-⁠ar întoarce la post și la rugăciune, viața pe pământ s-⁠ar schimba pentru toți. A fost pomenit la scurt timp după adormire cu o serie de întâlniri și conferințe în amintirea sa.