Levi

Dreptul Levi, patriarh al Vechiului Testament, a fost al treilea fiu al lui Iacov (Israel), născut din soția lui, Lia, și întemeietorul unuia dintre semințiile lui Israel, aceea a leviților și a preoților.

Numele Levi vine din ebraicescul care înseamnă „se va lipi”. După Facerea 29, 34, născându-⁠l pe Levi, mama lui, Lia, a zis: „Acum bărbatul meu se va lipi de mine, căci i-⁠am născut trei fii”. Levi a avut trei fii, Gherșon, Cahat și Merari, care au pornit cele trei neamuri ale leviților, și o fiică, Iochebed. Iochebed, ajunsă soția lui Amram, fiul lui Cahat, a născut pe Aaron, pe Moise și pe Maria. După scrierile apocrife, soția lui Levi se numea Milca, fiica lui Aran. Levi a murit la o sută treizeci și șapte de ani.

Urmașii seminției lui Levi sunt leviții, iar urmașii lui Aaron (strănepotul lui Levi) pe linie bărbătească sunt preoții. Din leviți și din preoți se alegeau slujitorii Cortului Mărturiei, în pustie, și mai târziu ai Templului din Ierusalim. În Țara Făgăduinței fiecare seminție și-⁠a primit partea, afară de Levi: „În vremea aceea Domnul a osebit seminția lui Levi, ca să poarte chivotul legământului Domnului, să stea înaintea Domnului, să-⁠I slujească și să binecuvânteze în Numele Lui, cum este până în ziua de azi; de aceea Levi n-⁠a avut parte și moștenire cu frații lui: Domnul este moștenirea lui, precum i-⁠a zis Domnul Dumnezeul tău” (Deuteronom 10, 8-9).

Sfântul Drept Levi este pomenit în Duminica Sfinților Părinți, în jur de 3 ianuarie, și în Duminica Sfinților Strămoși, în jur de 27 decembrie, ambele cu dată mobilă, în stil nou.