Longhin

Longhin de la Mănăstirea Grigoriu, ieromonah, cu numele de mir Constantin Papadimitriu, fiul lui Dimitrie, s-⁠a născut în satul Nisani din Arta, în Epir, în 1858. A venit la Mănăstirea Sfântul Nicolae, numită a lui Grigorie după cuviosul ei ctitor, în 1888. În anul următor a fost tuns monah de carismaticul egumen arhimandritul Simeon († 1905). În 1901 a fost hirotonit diacon și preot. Ani de zile a fost econom și duhovnic la metocul mănăstirii Sfinților Doctori fără de arginți din Arta.

Bătrânul Varlaam Grigoriatul, după adormirea ieromonahului Longhin, scria: «Chip de adevărat ieromonah foarte evlavios. Dobândise respectul și dragostea nu numai ale artenilor, ci ale întregului județ. Era socotit duhovnic ideal și în zilele lui mănăstirioara noastră a reînviat zilele turcocrației, fiind pepiniera duhovnicească a județului Arta.» Cu adevărat preaevlaviosul părinte Longhin Grigoriatul a fost duhovnic ideal, a creat o importantă mișcare duhovnicească, precum pe vremea turcocrației, când funcționa o școală cu profesor pe Sfântul Teohari Artinul și unul din ucenicii lui, cunoscutul filhelen Nicolae Skufas. A adormit întru Domnul la 1 ianuarie 1936 la metocul din Arta, unde a slujit cu râvnă fierbinte împreună cu bătrânul lui Daniil mulți ani, ajutând la mântuirea sufletească a mulți epiroți. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.