Macarie

Macarie din Schitul Sfânta Ana, cu numele de mir Constantin Katsiyiorgis, s-⁠a născut în 1914 în satul Parparia din Chios. La numai unsprezece ani a venit în Sfântul Munte și în 1925 a intrat în coliba Intrării Maicii Domnului din Kerasia, unde se nevoia unchiul său, ieromonahul Atanasie (†1935), care împreună cu cuviosul lor bătrân Ierotei (†1902) veniseră în 1885 la Kerasia de la mănăstirea Adormirii din Psara. Obștea avea șapte părinți, toți nevoitori aspri, cu înfrânare și lepădare de sine; ani de zile nu mâncau untdelemn și erau numiți «fără ulei».

Constantin a fost tuns monah în 1930 cu numele Macarie. Părinții coliei i-⁠au fost model minunat. După mărturia tuturor, a dobândit smerenie, blândețe, nepăsare de slavă, neclintire și liniște. În 1934 a fost hirotonit diacon, în ziua sfințirii bisericii Intrării Maicii Domnului, de mitropolitul Ierotei al Miletopolei (†1956), iar în 1941 preot. După moartea ultimului bătrân al obștii, ieromonahul Ierotei (†1973), a preluat el conducerea.

În 1977, bătrânul Macarie și ucenicii lui, monahii Simeon și Cosma, au coborât din greu accesibila Kerasia la coliba Sfântului Dimitrie a schitului Sfânta Ana, obosiți de certurile zeloților de acolo. A continuat cu râvnă ospitalitatea, iar virtuțile îl făceau respectat și iubit în tot schitul. După un pelerinaj la Ierusalim s-⁠a îmbolnăvit greu și a răbdat boala fără leac, lăudând pe Dumnezeu, până la adormirea fericită, la 20 februarie 1983. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.