Macrina de la Portaria

Gerontissa Macrina de la Portaria (1921-1995) a fost monahie, stareță și întemeietoare a Mănăstirii Panaghia Hodighitria din Portaria, pe muntele Pelion. Este cinstită de credincioși, fără canonizare sinodală; în 2024 Mitropolia Morphou din Cipru a numit-⁠o cuvioasă.

S-⁠a născut în 1921 lângă Smirna, cu numele Maria Vassopoulou. Familia, evlavioasă, a fugit după căderea Smirnei și s-⁠a așezat în Grecia când ea avea doar șase luni, în lagărul de refugiați de la Nea Ionia. Potrivit relatărilor despre viața ei, la șapte ani a trăit o „schimbare dumnezeiască” și s-⁠a îndreptat spre credință, deși a trebuit să părăsească studiile ca să muncească. Părinții au murit când era încă tânără, și a trebuit să lucreze, în parte ca menajeră într-⁠o familie bogată, pentru a-⁠și crește fratele mai mic, George. La Volos l-⁠a cunoscut pe Efrem, atunci tânăr monah, ucenic al Sfântului Iosif Isihastul.

În anii ocupației din 1940-1941, în foametea care a răpus circa trei sute de mii de greci, a hotărât să-⁠și trimită fratele la un unchi din Salonic, ca să aibă ce mânca. A supraviețuit războiului cu mare greutate, dar a împărțit din puținul ei celor aflați la nevoie. A luat legătura cu Victoria Moraitis, mama lui Efrem, viitoarea gerontissa Teofana, iar în jurul lor s-⁠a format treptat o mică comunitate de femei. Efrem a povestit un episod din acea vreme: la Paști, după mari strădanii, a adunat bani pentru o lumânare, dar i-⁠a dat unei fete sărace și flămânde; a stat apoi în biserică fără lumânare, plângând, și când ceilalți primeau lumina sfântă a văzut Lumina necreată și a leșinat, iar oamenii au dus-⁠o acasă crezând că s-⁠a prăbușit de foame.

În 1952 Efrem s-⁠a îndepărtat de comunitate în urma unor calomnii. Sfântul Iosif Isihastul a primit să o îndrume și, după o vedenie, a cerut ca Maria să fie făcută gerontissă, cu cuvintele: ascultați de Maria. În 1963 Maria Vassopoulou și Victoria Moraitis au fost tunse de Efrem cu numele Macrina și Teofana, iar obștea a întemeiat Mănăstirea Panaghia Hodighitria din Portaria. Macrina a devenit egumenă. Se povestesc despre ea vedenii ale sfinților și minuni; ea s-⁠a făcut cunoscută prin sfaturile duhovnicești, iar printre cei veniți după povață s-⁠a numărat Iacov al Eviei, canonizat în 2017. Sofronie de Essex, canonizat în 2019, a numit-⁠o un „titan al duhului”.

A condus mănăstirea până la moarte, la 4 iunie 1995.