Matronila

Sfânta Matronila a fost o creștină din Roma, de la începutul veacului al IV-⁠lea. Se știe puțin sau nimic despre ea, iar Biserica însăși este prudentă în a recunoaște sfințenia ei în lipsa unor date istorice sigure. Puținele informații vin de pe o lespede din catacombe, unde i-⁠a fost găsit trupul, așezată pe altarul Maicii Domnului a Durerii din biserica parohială Santa Maria Assunta din Mogliano Veneto. Inscripția spune: „Matronilei, care a trăit treizeci de ani făcând bine, [odihnește-⁠te] în pace”. Literele sunt tipice veacului al IV-⁠lea, de aceea se presupune că a murit în marea prigoană a lui Dioclețian, dar aceasta rămâne o presupunere.

Trupul a fost găsit în catacombele Sfinților Chiriac și Laurențiu din Roma, spre sfârșitul veacului al XVII-⁠lea, și a fost dăruit în 1783 de cardinalul Carlo Rezzonico prietenului său Ignazio Testori. Acesta l-⁠a mutat în capela vilei sale din Mogliano Veneto, iar în 1786 rămășițele au fost duse în biserica parohială, unde se odihnesc și azi. Este cinstită în Biserica Catolică.