Maxim de la Kavsokalivia

Maxim de la Kavsokalivia a fost schimonah rus, mulți ani ucenic de chilie la Schitul Sfântul Andrei, apoi pustnic la Kavsokalivia, pe Muntele Athos. Nu se știe unde s-⁠a născut, nici când a adormit. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

A venit pe Athos la sfârșitul anilor 1860 și a intrat în Schitul Sfântul Andrei. Aproape douăzeci de ani a fost ucenic de chilie al părintelui Teodorit (Krestovikov), care l-⁠a tuns întâi în mantie, apoi în schimă, cu numele Maxim. Tânjea după pustie, dar Teodorit nu l-⁠a lăsat cât a trăit. Când în schit a fost o tulburare, a cerut binecuvântare și a căutat un loc de liniște, alegând Kavsokalivia. A cumpărat o mică colibă lângă peștera Sfântului Acachie; banii i-⁠au venit de la un bătrân și apoi din Rusia, iar mai târziu și-⁠a zidit etajul de sus. Maxim însuși mărturisea că în zece ani de viață acolo nu cunoscuse adevărată lipsă.

Trăia în tăcere, nu mergea la adunările bătrânilor, nu știind grecește, venea la priveghere și uneori la Liturghie, și refuza invitațiile la cafea sau la masă. Din schitul Sfântul Andrei primea merinde. Părintele Dionisie (Denasie) Iușkov scria că ține fără greș regula dată de înger Sfântului Pahomie și că are o credință vie în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. O boală grea, după o Liturghie de duminică, l-⁠a dus la spitalul schitului, unde s-⁠a vindecat. Boala o socotea o vizită a lui Dumnezeu, ca să-⁠și cerceteze omul sufletul.