Sfântul Cuvios
Menna din Sannio
Pustnic din Samniu
Pustnic în munții Samniului din Italia, a murit în 583; faptele lui bune sunt pomenite de Papa Grigorie cel Mare.
- Adormit
- 583secolul VI
- Ceata
- Cuvioși și cuvioase
Viața
Sfântul Menna din Sannio a fost sihastru în Samniu, în Italia, și a murit la 3 noiembrie 583. Este cinstit de Biserica Catolică, iar pomenirea lui este la 11 noiembrie. Virtuțile lui sunt cunoscute de la papa Grigorie cel Mare.
Martirologiul Roman spune că în Molise este cinstit sfântul Menna, ale cărui virtuți sunt cunoscute de la papa Grigorie cel Mare. Știri mai târzii îl leagă de numele lui Leon din Marsi. După tradiție, Menna s-a născut într-o familie nobilă din Vitulano, în ținutul Benevento. A fost sihastru în munții Samniului și a dus o viață singuratică și săracă, plină de aspră pocăință și rugăciune, rămânând într-o peșteră.
Sfântul Menna a murit la 3 noiembrie 583. Trupul lui a fost dus în orașul Sant’Agata dei Goti, unde a luat naștere cinstirea sfântului. După Viața alcătuită de Leon din Marsi, în 1094 trupul sfântului a fost mutat în orașul Caiazzo. Pe dealurile Vitulano, la locul morții sfântului, se află și o veche capelă, loc de pelerinaj. La Sant’Agata dei Goti a fost o veche biserică numită după sfânt, și când în 1114 zidirea ei a fost terminată, prin grija lui Robert Normandul, papa Pascal al II-lea a sfințit-o nu numai în cinstea Mântuitorului, a Maicii Domnului și a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ci și în cinstea Sfântului Menna. În 1705 episcopul din Sant’Agata dei Goti, Filippo Albini, iubitor nobil de artă, a întărit în eparhie cinstirea Sfântului Menna. Sfântul Menna este socotit ocrotitor al orașului Vitulano. Cinstirea lui cădea la început pe 10 noiembrie, fiindcă așa era scris în vechile coduri, apoi a fost mutată pe 11 noiembrie, poate pentru că în aceeași zi cade pomenirea marelui sfânt Menna, mucenic în Egipt.