Sari la conținut

Sfântul Cuvios

Mihail de la Kavsokalivia

din Kavsokalivia (Marea Lavră)

Bătrân mereu zâmbitor din Kavsokalivia, care vorbea cu sfinții, adormit în 1979; cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Adormit
1979secolul XX
Locul
Great Lavra (Kavsokalyvia), Mount Athos

Viața

Mihail de la Kavsokalivia a fost un monah și zugrav de icoane din schitul Kavsokalivia al Sfântului Munte, cunoscut pentru zâmbetul său statornic și pentru sufletul de copil. S-⁠a născut în 1905 în insula Simi din Dodecaneze, cu numele de mir Dimitrie Kalamas, fiul lui Gheorghe și al Mariei.

În 1922 a venit la chilia Bunei Vestiri a Maicii Domnului din Kavsokalivia, iar în anul următor a fost tuns în monahism de bătrânul orb Arsenie (†1930). Era un monah în a cărui față se vedea liniștea dinăuntru, bunătatea și pacea, și mângâia cu blândețe sufletele celor care veneau la el. Rânduia cu grijă slujbele, canonul și Liturghia, cânta frumos și iubea privegherile. Cei care l-⁠au cunoscut spun că săvârșea în taină rugăciunea minții, deprinsă de la un mare bătrân isihast.

Icoanele lui, pictate în stil renascentist, aveau un har aparte, pentru că erau lucrate cu multă rugăciune. Se povestește că a zugrăvit o icoană a Sfântului Sava din Calimnos fără niciun model, iar când icoana a ajuns la mănăstirea sfântului din Calimnos, clopotele au început să sune singure. Icoana Sfântului Nectarie făcută de el a fost dusă chiar de el în noua biserică a sfântului din Rodos. La întoarcere s-⁠a îmbolnăvit grav de ulcer la stomac, iar Sfântul Nectarie i s-⁠a arătat în chilie și i-⁠a spus că s-⁠a însănătoșit cu ajutorul lui. Într-⁠o altă zi de pomenire a sfântului, biserica și chilia s-⁠au umplut de o mireasmă care a ținut cinci zile.

O dată, internat într-⁠un spital din Atena cu diagnosticul de cancer, a fost vindecat prin rugăciunea lui și a sfinților prietenilor săi și a plecat în ajun de operație, spre uimirea medicilor. Părintele Porfirie († 1991) spunea că bătrânul Mihail avea din copilărie din belșug harul lui Dumnezeu. A adormit întru Domnul la 12 mai 1979, ajutat de ucenicul său, monahul Gavriil, iar înainte de a pleca a fost învrednicit să-⁠L vadă pe Domnul și pe Născătoarea de Dumnezeu. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.