Mihail Savițki

Mihail Savițki a fost ieroschimonah rus de la mănăstirea Sfântul Pantelimon, cunoscut sub numele de monah Malahia, născut în 1827 la Poreci, gubernia Smolensk, într-⁠o familie de negustori. A adormit la peste optzeci de ani și a fost înmormântat în cimitirul frăției, în vremea arhimandritului Misail. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Negustor întreprinzător la Pskov, nu avea inima la comerț. În 1861, cu voie de la superiori, a plecat în pelerinaj la Ierusalim și, ajuns pe Athos, a rămas la Sfântul Pantelimon, impresionat de frumusețea locului, de rânduiala severă a mănăstirii și de slujbele frumoase. A fost îndrumat de duhovnicul Ieronim și în 1862 a fost tuns în mantie cu numele Malahia, apoi hirotonit. Din pricina sărăciei mănăstirii a fost trimis în Rusia, cu voie înaltă, ca să adune danii de bunăvoie și să cumpere cele necesare. Aproape patruzeci de ani a lucrat la această ascultare: a întemeiat metoace ale Rusiconului la Rostov pe Don și la Taganrog și o fabrică de pește la Ciumbur, care aproviziona nu doar mănăstirea, ci tot Athosul. Dar a socotit ascultarea mai ales o lucrare duhovnicească, semănând cuvântul lui Dumnezeu în poporul rus; a trimis în număr mare cărți și broșuri ale mănăstirii în biblioteci școlare, azile și armată, și în timpul războiului cu Japonia chiar prizonierilor ruși din Extremul Orient. Din vizitele pe Athos se întorcea mereu un exemplu al rânduielii: intra primul în biserică și ieșea ultimul. Ultimii cinci-⁠șase ani i-⁠a petrecut statornic pe Athos, ca bătrân al soborului, atent la curăția mărturisirii ortodoxe; în bibliotecă se păstrează manuscrisul lui, un răspuns la un articol al Sfântului Ioan de Kronstadt despre Crucea lui Hristos.