Nectarie Agiannanitul

Nectarie Agiannanitul a fost monah al Schitului Sfânta Ana de pe Muntele Athos, iconar și milostiv, ucis ca sfânt cuvios mucenic de turci la Smirna, în 1922, în timpul catastrofei din Asia Mică.

Era din Vourla, lângă Smirna. A trăit mai întâi în coliba Nașterii lui Hristos din Schitul Sfânta Ana, apoi în coliba Arhanghelilor, unde a îngrijit pe bătrânul Antonie din Kithira și pe fratele acestuia, Hrisant, ale cărui picioare se uscaseră din cauza stării în picioare. Bătrânul Azaria (mort în 1947) l-⁠a chemat la coliba Cinstitului Înaintemergător. Era iconar bun; una dintre lucrările lui este icoana făcătoare de minuni a Sfintei Irina Hrisovalandu din Lykovrysi, Attica, pictată în 1919.

Părintele Hrisant (mort în 1981) scria că Nectarie era atât de milostiv încât, dacă s-⁠ar fi putut, ar fi dat de pomană și pereții colibei. După pavecernița el mergea la pustnici și le dădea tot ce avea; doar Azaria cunoștea lucrul acesta. În 1922 Nectarie și un alt bătrân din Sfânta Ana au plecat spre patria lui, Vourla. La Smirna turcii adunaseră mulți clerici și monahi în rând, ca să-⁠i taie. Toți așteptau cu frică, iar Nectarie i-⁠a mângâiat: „Frați, am lăsat lumea din copilărie pentru Hristos, iar acum când avem prilejul să murim mucenicește, ne temem? Ce rău am făcut să ne mărturisim, ca să fugă frica de moarte de la noi." Toți l-⁠au ascultat, s-⁠au mărturisit și au primit moartea cu curaj. Doar un diacon a scăpat și a povestit întâmplarea părintelui Hrisant, care a încheiat: pomana l-⁠a ajutat să înfrunte moartea și să fie mucenic pentru Hristos.