Nectarie Marmarinos

Gheronda Nectarie Marmarinos, întemeietorul Mănăstirii Sfântul Patapie din Loutraki, s-⁠a născut în Egina la 3 noiembrie 1921 și a adormit întru Domnul la 21 iulie 2019. Este cinstit de credincioși ca arhimandrit și duhovnic al multor obști monahale, fără canonizare sinodală.

Copilăria și chemarea

S-⁠a născut în Egina, insula Sfântului Nectarie, și a fost botezat Chiriac. Părinții lui, Fotie și Evanghelia Marmarinos, erau săraci și evlavioși; frații lui se numeau Anastasie, Mihail și Marina, ultima moartă la douăzeci de ani, pe vremea ocupației germane, de tuberculoză. Cu sora lui iubită mergea la mănăstirile Eginei. Duhovnicul lui era bătrânul Ieronim Apostolidis, isihastul din Egina (mort în 1966), de la care a învățat rugăciunea, evlavia, dragostea de slujbe. Copil fiind, urca la Mănăstirea Maicii Domnului Hrisoleontissa de pe munte și, văzând de acolo mănăstirea Sfântului Nectarie, se ruga: „Sfinte Nectarie, tu care ai zidit aici o mănăstire, învrednicește-⁠mă și pe mine să zidesc una și să văd miresele lui Hristos luptând lupta cea bună”.

A urmat școala primară și secundară, apoi Școala Bisericească din Hania și, din 1937, pe cea din Corint, sub ocrotirea mitropolitului Mihail Constantinidis, unde a fost eclesiarh la biserica Sfânta Fotini. Colegii îi vorbeau despre Sfântul Patapie, ale cărui moaște fuseseră aflate în peștera din Loutraki în 1904. Peștera se vedea din curtea școlii ca un mic punct alb pe muntele Gerania. Când a urcat acolo, să se închine, a simțit în suflet o „atracție dumnezeiască” și s-⁠a rugat: „Sfinte, ajută-⁠mă să zidesc aici o mănăstire”.

Cu timpul, într-⁠o vedenie, l-⁠a văzut pe Sfântul Patapie, înconjurat de lumină, stând pe racla moaștelor, spunând de trei ori: „Mănăstirea se va zidi, da, se va zidi”. Chiriac a început să lucreze la aceasta. A aflat o broșură cu viața Sfântului Patapie și a tipărit-⁠o. A slujit în parohia Panaghia Sinichismu din Corint, ca catehet și predicator, și a organizat mereu excursii la peșteră, făcute greu, pe jos. De dragul acestei lucrări nu s-⁠a dus la universitate, deși era silitor și deștept.

Preotul și ctitorul

Mitropolitul Mihail l-⁠a hirotonit diacon la 21 februarie 1941 și i-⁠a pus numele Nectarie, lucru pe care îl ceruse în taină. La 8 noiembrie 1945 a fost hirotonit preot, apoi arhimandrit și duhovnic. Între 1941 și 1945 a lucrat intens în parohia Panaghiei: liturghii, predici, catehizare, fapte de milostenie. A făcut un catehism cu optzeci de fete, din care au ieșit mai târziu mai multe dintre ucenicele lui. La 15 octombrie 1945 mitropolitul Mihail a urcat pentru prima oară la peșteră cu tânărul diacon și a alcătuit un tropar și un megalinar pentru sfânt.

Cu lipsuri mari și multă osteneală personală, Nectarie a ridicat o mică casă de oaspeți în 1947, trei chilii în 1948 și o trapeză în 1949, din materiale aduse cu catâri de la Loutraki. Lucrarea a fost însoțită de calomnii și învinuiri din partea unor oameni din Loutraki. Noul mitropolit, Procopie Tzavaras, a fost influențat de ele, dar, luminat cu vremea, a promis să recunoască mănăstirea. În vara lui 1952 a încuviințat așezarea primei surori, Irina Stergiou, iar apoi a stareței Stiliani Gusopulu. La 19 septembrie 1953 a fost dat decretul regal de întemeiere a mănăstirii, semnat de regele Pavel.

Lucrarea sa

În 1977 a întemeiat mănăstirea de monahi a Apostolului Pavel din Gerania, iar apoi pe cele ale Sfântului Nicolae cel Nou din Vouneni (Perahora), Panaghia Mirtidiotisa și Sfântul Nectarie din Gera. A ridicat și căminul de bătrâne Sfânta Elena. Municipalitatea Corintului i-⁠a dat cheia de aur a orașului, iar Sfântul Sinod al Bisericii Greciei i-⁠a acordat în 2006 o medalie de aur. A slujit șaizeci de ani ca cancelar al Mitropoliei. Mănăstirea Sfântul Patapie păstrează o rânduială tradițională, cu un tipic alcătuit de el, cu program care începe la 3:30 și cu o rugăciune specială pe zi: duminica pentru răspândirea adevărului Evangheliei, luni pentru bolnavi, marți pentru cei din închisori, miercuri pentru luminarea celor nepăsători, joi pentru cei deznădăjduiți, vineri pentru lucrătorii Evangheliei, sâmbătă pentru cei adormiți.