Neofit din Niceea

Sfântul Mucenic Neofit a fost din Niceea, un tânăr care a pătimit pentru Hristos în vremea împăratului Dioclețian, în anul 290. Este pomenit la 21 ianuarie după calendarul vechi, adică la 3 februarie după cel nou.

Încă de copil făcea minuni mari, prin harul lui Dumnezeu. A scos apă din piatră și și-⁠a înviat mama moartă. Un porumbel alb l-⁠a dus pe muntele Olimp, unde a scos dintr-⁠o peșteră un leu, iar leul s-⁠a așezat înăuntru. Un izvor ucrainean spune că a săvârșit minuni la zece ani și că a trăit în peșteră, slăvind pe Dumnezeu prin viața lui de nevoitor.

A fost chinuit pentru Hristos la cincisprezece ani, în vremea împăratului Dioclețian, la Niceea. Nu s-⁠a lăsat să se lepede de Hristos. După bătăi și temniță a fost aruncat în foc, dar Dumnezeu l-⁠a păzit viu. Apoi l-⁠au pus înaintea unui leu flămând, dar leul se gudura în jurul lui Neofit. Sfântul a cunoscut în leu pe cel în a cărui peșteră se nevoise și l-⁠a mângâiat și i-⁠a poruncit să se ducă iarăși în peștera lui. Atunci Neofit a fost străpuns cu sulița și sufletul lui s-⁠a mutat în lăcașurile Domnului.