Nicolae Glagolevski

Sfântul Nicolae Glagolevski a fost protoiereu în regiunea Moscova și a fost împușcat la poligonul Butovo la 16 noiembrie 1937.

S-⁠a născut în 1875, în satul Șitnikovo din volostul Razin, ținutul Moscova (azi cartierul Vostocinîi al Moscovei), în familia rectorului bisericii Sfântului Dimitrie, părintele Ipolit Glagolevski. A absolvit seminarul în 1900 și a fost trei ani învățător la școala parohială din Ustianovo. În 1903 a fost hirotonit diacon și trimis la biserica Sfinților Zosima și Savatie din Golianovo, unde slujea fratele său, părintele Alexei Glagolevski; după un an a fost hirotonit preot. În 1904 a fost trimis la biserica Nașterii Maicii Domnului din satul Rudnea, unde a slujit până în 1930 și a fost ridicat la rangul de protoiereu. În acest răstimp au venit pe lume trei copii.

Sub puterea sovietică familia a fost impusă cu o dare mare și a vândut aproape toată mobila, iar unele lucruri i-⁠au fost confiscate. La 30 ianuarie 1930 a fost arestat și închis la Orehovo-⁠Zuevo, învinuit de activitate contrarevoluționară și agitație antisovietică, și condamnat la trei ani de lagăr și la confiscarea totală a averii. A fost trimis în lagăr în Nord. După ispășirea pedepsei s-⁠a întors și a slujit la biserica Adrian și Natalia din satul Ekimanskoe, până în 1937. La 2 octombrie 1937 a venit la Rudnea să-⁠și viziteze vechii cunoscuți, a fost arestat și acuzat de activitate contrarevoluționară. La 15 noiembrie troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte, iar la 16 noiembrie a fost împușcat la Butovo și îngropat într-⁠un loc necunoscut. La 19 martie 1960 Prezidiul tribunalului regional Moscova l-⁠a reabilitat pe deplin.