Nifont Cetverikov

Nifont Cetverikov a fost schiarhimandrit rus, egumenul mănăstirii Sfântul Pantelimon între 1903 și 1905, născut în 1842 la Peremîșl, gubernia Kaluga. A adormit la 24 octombrie 1905. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Pe numele din lume Nicolae Vasilievici, la cincisprezece ani a fost la un nebun întru Hristos care i-⁠a poruncit să lipească ceară pe pereți, apoi să tămâieze; pe Athos a înțeles sensul: ca ecclesiarh al bisericii grecești a pus lumânări, iar ca preot a tămâiat. Tânăr fiind, bolnav, a văzut-⁠o pe Maica Domnului arătând cu mâna spre Athos. A ajuns acolo în 1870 și a fost tuns în mantie în 1873; a lucrat ca ajutor de ceasornicar. A fost ierodiacon la 15 august 1880 și ieromonah la 23 noiembrie. În 1881 a fost la metocul din Constantinopol, apoi cinci ani la Noul Athos, de unde a ieșit cartea lui despre Abhazia (1889). Din 1886 a fost duhovnic la mănăstirea sa. Într-⁠o noapte din 1886 sau 1887 a visat-⁠o pe Maica Domnului poruncind să nu încuie porțile în fața săracilor. La 11 februarie 1896 a fost ales prin sorți locțiitor, iar la 17 februarie a primit schima. După moartea egumenului Andrei, la 3 noiembrie 1903 a devenit egumen, iar la 8 noiembrie 1904 arhimandrit. A murit la 24 octombrie 1905, după o boală de o singură zi.