Pantelimon Prohorov

Pantelimon Prohorov a fost schimonah rus, născut în 1811 într-⁠o familie de țărani din satul Starie Kostîci, gubernia Simbirsk, venit pe Athos și fondator în Rusia al unei mănăstiri de maici. A adormit la 3 ianuarie 1884. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Pe numele din lume Petru Saveliciu Prohorov, iubea din copilărie biserica și retragerea și, neștiind să citească, învăța rugăciunile de la mama sa. Îl atrăgea slava vieții monahilor ruși de pe Athos, dar a ajuns acolo abia după trei ani petrecuți la metocul din Odesa, adunând milostenie. La Sfântul Pantelimon, părintele Pahomie, cum s-⁠a numit întâi, a trăit foarte aspru: intra întâi în biserică și ieșea ultimul, mânca puțin și își dorea ca slujba să continue în inima lui neîncetat. Între anii 1840 și 1880 nu a avut pat și nu a fost văzut niciodată culcat. După douăzeci de ani de singurătate, în 1869 și-⁠a deschis chilia și a primit pe oricine, cu blândețe de copil. Șapte ori a mers la Sankt Petersburg pentru treburi ale obștii, a fost prezentat țarului și a vizitat Diveevo, după al cărui model a vrut să ridice o mănăstire de maici, în care să-⁠și pună fosta soție și fiicele. A zidit o biserică de lemn a Icoanei Maicii Domnului de Smolensk, sfințită în 1869, iar mănăstirea a crescut repede, deși a întâmpinat multe piedici. A fost recunoscută oficial la 15 decembrie 1883, cu câteva zile înainte de adormirea lui. A murit la 3 ianuarie 1884, făcând semnul crucii; mâna i-⁠a căzut pe cap și a adormit cu somnul drepților.