Pavel

Pavel de la Marea Lavră, cu numele de mir Pavel Pavlidis, a fost medic chirurg. S-⁠a născut în 1885 la Safrapoli-⁠Teodorupoli din Pont. A venit la Marea Lavră în 1925 și a fost tuns monah în anul următor. Primele litere le-⁠a învățat în binecuvântata Cezareea Capadociei. Studiile le-⁠a încheiat la Universitatea din Atena. S-⁠a specializat la Paris și la Leipzig, cu bursă a statului turc, ca student de frunte. A lucrat ca medic la Constantinopol și Prusa și chiar ca ofițer în armata turcă, de unde a fugit în chip minunat în 1917. În 1922 se află în rândurile armatei grecești. S-⁠a căsătorit, dar a rămas devreme văduv. Obosit ajunge la Tesalonic, apoi la Karyes, la mănăstirea Vatoped și în sfârșit la Marea Lavră. În 1937 a devenit bătrân, iar în 1945 proistos.

Își scrie în autobiografia din 1948: «În agonia vieții mucenicești de la Prusa, a fost cucerită Asia Mică de armata grecească, în care abia după un an a trebuit să fiu numit sublocotenent medic de rezervă în divizia a X-⁠a de obuziere grele de la Eskișehir...» Pentru noi era o deosebită cinste să frecventăm camera lui și să ne bucurăm de tovărășia lui, să primim sfaturile și binecuvântările lui. Literatul I. M. Panaghiotopulos scrie despre el, între altele: «Este scund, slab, chel, cu barba albă, rară și despicată. Urmărește slujbele cu umilință, își destramă metania, gândește, citește și scrie, monah din 1925. Manuscrisele lui au depășit o sută cincizeci de volume. Fragmente din aceste volume le-⁠a tipărit în caiete.»

Medicul care a străbătut lumea, monahul afabil, bătrânul iubitor de Dumnezeu a adormit întru Domnul la 1 ianuarie 1980, la pomenirea Sfântului Vasile cel Mare, cel ce a văzut cerul, doctor și preaînțelept sfânt. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.