Reginlinda din Zürichgau

Reginlinda din Zürichgau (numită și Regelinda sau Reginlinde) a fost ducesă de Suabia prin prima ei căsătorie, cu Burchard al II-⁠lea, s-⁠a născut în 885 sau 890 și a murit la 8 august 958 pe insula Ufenau, din lacul Zürich. Este cunoscută și ca bunica Sfintei Adelaida, prin fiica ei, regina Berta.

Mama ei era din linia carolingienă: regele Ludovic Germanul îi era unchi-⁠străbunic. În 904 s-⁠a căsătorit cu Burchard al II-⁠lea, iar împreună au întemeiat mănăstirea de maici Sfânta Margareta din Waldkirch. După moartea lui Burchard s-⁠a căsătorit în 926 cu Hermann I. Prin căsătoriile copiilor ei a avut legături strânse cu regatul Burgundiei, căci fiica ei Berta s-⁠a măritat cu regele Rudolf al II-⁠lea, și cu casa regală ottoniană, căci fiica Ida s-⁠a măritat cu Liudolf, fiul cel mare al lui Otto I. Din căsătoria Bertei cu Rudolf s-⁠a născut Adelheid, mai târziu soția împăratului Otto cel Mare.

După moartea celui de-⁠al doilea soț s-⁠a retras în mănăstirea din Zürich a Sfinților Felix și Regula (azi Fraumünster), pe care o conducea din 929 ca stareță mireană; este pomenită și ca stareță mireană la Säckingen. Pe insula Ufenau, unde a luat ființă la mijlocul secolului al X-⁠lea o sihăstrie a monahului Adalrich, și-⁠a ridicat o casă, a refăcut capela Sfântul Martin (numită capela Reginlindei) și a înzestrat biserica parohială Sfinții Petru și Pavel, încheiată în vremea lui Adalrich. A făcut mari danii mănăstirii Einsiedeln, iar prin legăturile ei cu Otto I mănăstirea a primit în 947 privilegiul imunității și al alegerii libere a egumenului. A murit la 8 august 958 pe Ufenau și a fost înmormântată la Einsiedeln. Adalrich este adesea numit fiul ei, dar acest lucru nu este dovedit.

Sursele noastre nu descriu o cinstire liturgică a ei, deși este trecută între sfinții și fericiții regiunii. Nu cunoaștem o canonizare sinodală ortodoxă.