Rustician

Sfântul Ierarh Rustician a fost episcop al Brescia, în Lombardia, așezat de tradiție între a doua jumătate a veacului al VI-⁠lea și începutul veacului al VII-⁠lea. Cronologia păstoririi sale este nesigură, iar izvoarele diferă; propunerile nu exclud ca episcopul să fi trăit în anii invaziei longobarde. Despre viața lui nu se cunosc date sigure. Este socotit al nouăsprezecelea episcop al Brescia care a avut scaunul în biserica Sfântul Andrei.

Încă din Evul Mediu numele lui apare lângă cele ale Sfinților Faustin și Iovita, Apoloniu și Filastriu, în litanii din veacul al XI-⁠lea și în Ordo ad visitandum infirmum, folosit la litanii și la slujba botezului din vigiliile Paștilor și Rusaliilor. Cinstirea lui este atestată și de șase calendare manuscrise din veacurile XI-⁠XV. A fost îngropat în biserica Sfântul Apoloniu. Între 970 și 975, marchizul Adalbert Atto de Canossa a mutat o parte din moaștele lui, cu cele ale Sfinților Apoloniu și Ursicin, în cripta noii bazilici din Canossa. În jurul anului 1150, craniul și alte oase ale Sfinților Rustician și Silvin au fost puse sub altarul mare al bisericii Sfântul Andrei. În 1502 rămășițele au fost mutate la biserica San Zeno al Foro, într-⁠o urnă de marmură. Este cinstit în Biserica Catolică.