Sabaudus

Sabaudus (Sibald, uneori Sebaldus) a fost arhiepiscop al Trierului la începutul veacului al VII-⁠lea și este cinstit ca sfânt în Biserica din Apus. Domnia lui episcopală este datată de la 600 până în 614, sau, după unele surse, până în jurul lui 622.

Era de neam germanic și venea poate din Burgundia. Probabil din îndemnul reginei Brunhilda a fost numit în scaunul Trierului. Existența lui este dovedită de participarea sa, în octombrie 614, la al cincilea sinod de la Paris, chiar înainte de edictul lui Clotar al II-⁠lea, care a refăcut unitatea regatelor france. Este înșirat acolo printre mitropoliții regatului. O sursă germană spune că a murit înainte de 620.

Numele lui apare la începutul veacului al XII-⁠lea în listele din Gesta Treverorum, iar Balduin de Luxemburg l-⁠a trecut în calendarul sfinților în jurul anului 1345. Este pomenit la 26 noiembrie. Despre alte fapte nu se păstrează nimic.