Saturus, Saturninus, Revocatus și Secundulus

Sfinții Mucenici Saturus, Saturninus, Revocatus și Secundulus au fost cartaginezi care au suferit mucenicia la Cartagina, la 7 martie 203, împreună cu Sfintele Perpetua și Felicitas, în persecuția lui Septimiu Sever.

Saturus a fost cel dintâi dintre ei care s-⁠a făcut creștin și i-⁠a învățat credința pe Perpetua, Secundulus, Saturnin, Revocat și Felicitas. După unele izvoare, Revocat, Saturnin și Secundulus erau slujitorii lui Perpetua, după altele un meșteșugar, un țăran și un preot. Saturus i-⁠a botezat pe cei cinci catehumeni cu puțin înainte de arestare. După ce au refuzat să aducă jertfă împăratului, toți șase au fost osândiți la moarte. Temnița și mucenicia lor sunt povestite în Patimirea Sfintelor Perpetua și Felicitas; capitolele 11 până la 13, cu vedeniile lui Saturus, ar fi scrise de el însuși.

După povestire, Secundulus a murit în temniță. La 7 martie, ceilalți au fost duși în amfiteatru, unde Saturus, Revocat și Saturnin au fost siliți să îmbrace hainele preoților lui Saturn. Datorită îndrăznelii cu care au răspuns procuratorului Hilarian, au fost biciuiți. Revocat și Saturnin au fost sfâșiați de un leopard și de un urs. Un mistreț destinat lui Saturus a ucis însă pe un paznic roman, iar ursul care i-⁠a fost asmuțit n-⁠a vrut să iasă din cușcă; în cele din urmă Saturus a fost mușcat de un leopard și a murit sângerând.

Sunt cinstiți ca sfinți de Biserica Catolică și de Bisericile răsăritene, pomeniți la 7 martie. Sunt sfinți ai Bisericii nedespărțite.